Mărturie în familie

Relațiile dintre soț și soție sunt complexe. Coordonatele conducerii și ascultării au nevoie de nuanțare multiplă. Textul din 1 Petru cap. 3 dovedește amplu acest lucru.
În situația în care soția este creștină, iar soțul nu, cum trebuie să se poarte ea? El nu vrea sa asculte de Cuvântul pe care i-l aduce soția. Viața unei astfel de femei trebuie să se desfășoare pe două coodonate, ambele date de Cristos care slujește ca model.
Când Cristos a fost batjocorit a tăcut, iar oamenii l-au lepădat, pe când pentru Dumnezeu el a fost piatra aleasă așezată în capul unghiului clădirii ce urma să fie zidite. Acest model trebuie urmat de toți creștinii, iar aici este concretizat în comportamentul soției credincioase. Supunerea față de soț, ca urmare a supunerii față de Dumnezeu, și câștigarea lui pentru Cristos fără a spune vreun cuvânt, ci doar prin comportament. În privința comportamentului este nevoie de o așezare clară a valorilor. Ceea ce trebuie prețuit nu sunt cele de afară, cum are fi împletitura părului, bijuteriile sau vestimentația, ci omul lăuntric. Comportamentul are impact asupra altuia atunci când curăția, blândețea și liniștea sunt evidente pentru toți cei din jur. Astfel de trăsături de caracter au câștig de cauză doar dacă sunt prețuite mai mult decât orice. Dumnezeu prețuiește un astfel de om lăuntric.
Din partea soțului creștin este nevoie de înțelepciune. El trebuie să fie un bărbat care pricepe cât mai deplin ce se întâmplă în jurul lui și știe ce trebuie să facă în situația respectivă. Soția, deși este mai slabă decât el în ce privește puterea fizică, trebuie să fie cinstită de el. Aceste coordonate ale înțelpciunii și cinstei vor face ca viața lui spirituală să prospere, altfel rugăciunile îi vor fi împiedicate. Comuniunea cu Dumnezeu presupune comuniune cu soția sa.
blog comments powered by Disqus