Cina Domnului în protestantism

Luther si critica Cinei in romano-catolicism


Luther foloseste termenul consubstantiere pe care il explica folosind asemanarea cu fierul inrosit: ca in fierul inrosit in care sunt prezente si fierul si focul, tot asa painea si vinul, si trupul si sangele lui Cristos sunt prezente in elementele Cinei.
Punctul de pornire al criticii lui este dat de binecuvantarile aduse de Cina Domnului in vietile crestinilor. 'Noi primim ceea ce spune Cuvantul.

Dar de Cuvant depinde mult mai mult decat de semne.' (LW 36, 91). Luther spune ca 'poate si fara semne, cuvintele fiind de ajuns pentru a-mi hrani si intari sufletul' (LW 36, 85). Semnul este o pecete si un semn legal chiar daca in el avem trupul si sangele real al lui Cristos sub paine si vin (LW 35, 86). Textul care este sigilat este valid fara sigiliu, dar nu poate fi dobandit/asimilat fara credinta (LW 36, 44; 40, 214).
Luther preia ideea prezentei reale a lui Cristos in elementele Cinei, dar nu o accentueaza si ea va fi intotdeauna in umbra promisiunii si beneficiilor sacramentului, a Cuvantului. Critica pe care o aduce Luther intelegerii Cinei in romano-catolicism este ca beneficiile iertarii si indreptatirii numai prin credinta sunt anulate, pentru ca Cina poarta cu ea ideea jertfei care inlatura jertfa lui Cristos de pe cruce (LW 35, 80), il face pe preot mijlocitor (LW 35, 100), si astfel face ca jertfa din ea sa fie o fapta buna (LW 36, 35). Cu alte cuvinte critica lui Luther nu este in domeniul transubstantierii, ci in al indreptatirii si harului.

Luther in dezbatere cu Zwingli


Invatatura cu privire la Cina a lui Zwingli a parcurs diferite stadii. Critica lui Luther a fost in legatura cu incercarea de a evita o spiritualizare a prezentei lui Cristos. Aceasta are loc atunci cand Cristos este prezent doar in constiinta crestinului si Cina este doar o masa comemorativa. Un alt unghi al criticii lui Luther este din punct de vedere al cristologiei spunand ca aceasta spiritualizare duce la o despartire a unitatii persoanei lui Cristos si accentueaza prezenta lui Cristos doar pe partea naturii divine (LW 37, 219). Pornind de la aceasta Luther va accentua faptul ca Cristos este prezent trupeste in elementele Cinei. Exista si o discutie cu privire al ubicuitatea acestui trup si a teoriilor corespondente ale spatiului (LW 37, 205-223).
In replica, Zwingli respinge ca fiind absurda ideea unui trup omniprezent. Zwingli considera ca doctrina ubicuitatii sustinuta de Luther este in primejdie de a sustine o volatilizare docetica. Un trup care nu este limitat in timp si spatiu isi pierde calitatea de trup. Intruparea nu mai este luata in serios.
Avem astfel o confruntare intre diferite incercari de a exprima adecvat misterul prezentei reale: prezenta reala a lui Cristos in persoana, si prezenta lui Cristos in aducerea aminte a inchinatorului. 

Calvin, Zwingli si Luther


Calvin evita atat simbolismul lui Zwingli, cat si realismul sacramental al lui Luther. Calvin respinge ideea lui Zwingli ca participarea in Cristos prin mancarea trupului sau si prin a bea sangele sau nu este nimic mai mult decat a crede in Cristos (Inst. 17, 5). Pericolul pe care il vede aici este mutarea evenimentului mantuitor inspre subiectul credintei. Semnele nu trebuie despartite de misterele de care sunt legate. Misterul darului euharistic impreuna cu semnul este un factor transsubiectiv, pe care credinta trebuie sa-l urmeze. Acest mister al unirii tainice a lui Cristos este incomprehensibil. (Inst. 17, 1). De aceea sunt necesari garanti si elemente care sa fie intelese de mintile cele mai slabe. La Cina Domnului nu avem doar o aducere aminte a unui eveniment din vechime care este prezent in mintea inchinatorului (Zwingli), ci avem o unire reala cu Cristos si in acea masura prezenta reala a lui Cristos este oferita credintei si o trezeste. Aceasta prezenta reala a lui Cristos cuprinde atat evenimentul trecut al actului unic a rascumpararii realizat de Cristos pe cruce, cat si unirea vesnic noua cu el atunci cand lasam promisiunea evangheliei sa fie pecetluita prin Cina Domnului de catre Domnul inaltat. Trupul rastignit al lui Cristos ne este oferit zilnic in Cuvantul evangheliei pentru ca noi sa avem parte de el. Calvin vede prezenta reala in eficacitatea Cuvantului care este pecetluit de catre semn care prin prezentarea lucrarii mantuitoare si prin eficacitatea ei intemeiaza unirea cu el. In acest fel respinge Calvin simbolismul lui Zwingli. 
Critica adusa lui Luther este in legatura cu felul in care acesta leaga prezenta lui Cristos de elementele Cinei. Critica sa are o dimensiune pneumatologica si una cristologica. Pe linie pneumatologica Calvin spune ca Duhul lui Cristos este legatura prin care noi suntem uniti cu el, el este canalul prin care tot ce este si are Cristos ne este dat noua (Inst. 17, 12). Pe linie cristologica Calvin critica doctrina ubicuitatii sustinuta de Luther. Un trup omniprezent este o fantasma. (Inst. 17, 17). Un trup de acest fel neaga inaltarea, rastoarna intruparea, si deshide usa pentru docetism (Inst. 17, 17). Critica lui Calvin nu este rationalista (ca a lui Zwingli), ci teologica. Cristos se coboara la noi atat in Duhul Sfant, cat si in simbolul exterior sa dea viata cu adevarat sufletelor noastre cu substanta carnii si sangelui sau (Inst. 17, 24). Calvin adopta ideea lui Luther ca exista o unire reala cu Domnul care este prezent real la Cina. Diferenta fata de Luther este in faptul ca el accentueaza prezenta spirituala a lui Cristos si rodul spiritual al darurilor euharistice a lui Cristos. Prin 'prezenta spirituala' se intelege lucrarea reala a lui Dumnezeu pentru noi, misterul a ceva ce se intampla. Partii spirituale a Cinei ii corespunde, nu actul mental al aducerii aminte, ci actul spiritual al credintei. Omul nu primeste mai mult din sacrament decat primeste din credinta (aceasta este o idee preluata de la Augustin) (Inst. 17, 33). Toata aceasta controversa intre Luther si Calvin poate fi descrisa succint spunand ca Luther a a argumentat pentru faptul ca finitul poate cuprinde infinintul, iar Calvin a argumentat opusul. 

Ca si o incercare personala de sumarizare a unei pozitii evanghelice asupra intelegerii Cinei Domnului subliniez prezenta reala a lui Cristos prin Cuvant, paine si vin. Prezenta reala nu este inteleasa ca o prezenta 'in sine,' ci ca o prezenta 'pentru noi.' A cunoaste Cina Domnului inseamna a cunoaste beneficiile ei (Melanchthon).

In ziua de azi intre evanghelici veti regasi aceste trei directii principale de explicare a prezentei lui Cristos la Cina.

blog comments powered by Disqus