Calitățile vieții creștine

Ce anume dă calitate vieții creștine și ce o face diferită? Încă de la început avem câteva calități distincte ale vieții creștinilor. Acestea sunt sfințenia, dragostea, credința, și speranța. Viața primilor creștini a fost o viață pusă de o parte pentru Dumnezeu. Dumnezeu își afirmă supremația în viața oamenilor chemându-i să trăiască pentru el. Această punere de o parte aduce claritate în viețile oamenilor. Ei nu mai aleargă fără direcție și nu-și mai risipesc energia urmărind ce este popular într-un anumit loc și la un anumit moment. Ei își trăiesc viața consacrându-se pentru Dumnezeu și planurile acestuia.
Creștinismul a adus în lume o nouă înțelegere a dragostei. Până atunci, și și de atunci încoace, omenirea a înțeles dragostea ca pe o relație de afecțiune bazată pe un respect deosebit între două persoane. Tiparul pentru înțelegerea dragostei în creștinism este dat de crucea lui Isus Cristos. La cruce vedem cât de mult iubește Dumnezeu pe oameni: el își dă propriul Fiu pentru mântuirea oamenilor; dar tot la cruce vedem cât de serioasă este problema păcatelor oamenilor: iertarea, curățirea, și răscumpărarea oamenilor sunt posibile numai prin moartea Fiului lui Dumnezeu. Pentru că Dumnezeu este atât iubitor, cât și sfânt avem această situație: dragostea nu se bazează pe aprecierea celui iubit, ci pe natura intrinsecă a celui care iubește. Omul păcătos nu este de apreciat, ci de condamnat, și totuși Dumnezeu îl iubește. Iubirea lui Dumnezeu arătată la cruce aduce schimbare în viețile celor care răspund acestei iubiri. Și astfel, primii creștini primesc porunca de a-și iubi inclusiv dușmanii. Dragostea primilor creștini aduce în lume un mod nemaiîntâlnit de raportare la oameni indiferent de atitudinea și starea acestora.
Un creștin își trăiește viața bazat pe credința în lucrarea mântuitoare a lui Dumnezeu în Fiul său. Ceea ce s-a întâmplat la cruce și la învierea Fiului din morți constituie o bază puternică pentru viață. Realitatea este mai mult decât ceea ce putem vedea cu ochii noștri; este nevoie de o încredere în lucrurile care nu se văd, în ceea ce pregătește Dumnezeu pentru noi. Ceea ce putem vedea fizic este la fel de important ca și ceea ce nu putem vedea cu ochii noștri. Un creștin nu înțelege tot ce se întâmplă în jur, dar el are siguranța că în final toate duc la împlinirea planurilor lui Dumnezeu. Aceasta îi dă siguranță și pace.
De aceea, un creștin are o speranță binecuvântată. El știe că ultimul eveniment din istoria acestei lumi este venirea Fiului în slava sa cu sfinții săi. Creștinul are promisiunea că și el va fi între acești sfinți, fie fiind înviat din morți, fie întâmpinând pe Domnul în văzduh pentru a fi pentru totdeauna cu el.
Aceste coordonate ale sfințeniei, dragostei, credinței și speranței fac viața creștină distinctă și îi dau calitate aparte față de orice alt fel de trăire a acestei vieți.
blog comments powered by Disqus